Copiii și dragostea de lectură

Una din marile probleme cu care se confruntă părinții copiilor din ciclul primar este lipsa de interes a celor mici pentru lectură.  Nu că părinții celor mai mari sunt lipsiți de griji, dar dacă în primii ani suntem atenți s-ar putea ca mai târziu să nu ne doară capul. În priviința asta, evident.

Pot sa zic că noi am trecut de faza asta, cu mare succes la una dintre fete, Sonia, căreia îi place mult să citească, și cu un semieșec în azul Iuliei, care nu citește decât ce-i musai și aia numai după ce o împing eu tare de la spate.

La început când primeau cadouri cărți care de-acum nu mai erau de colorat, fetele nu erau deloc entuziasmate. Ca să schimb asta, am început să le iau cu mine pe fete prin librarii si să le las să-și aleagă singure cărțile care le plac. Bineînteles că ele voiau din cele cu vampiri însă nu m-am lăsat convinsă și ele au înțeles că dacă vor să plece cu ceva cărți acasă ar fi bine să aleagă altceva.

Cel mai mult la cumpărăturile de cărți le-a plăcut faptul că puteau sta acolo în librărie o vreme, citind pasaje din cărțile pe care le doreau și convingându-se astfel că le place cu adevarat ce au ales.

Mai apoi le-am spus că există un loc cu mult mai multe cărți, unde au săli speciale de lectură și unde pot citi în liniște fără să fie nevoie să cumpere cărțile. Locul acela se cheamă bibliotecă și de atunci Sonia mă bate la cap în fiecare săptămână s-o duc la una. I-am promis că am s-o fac. Spre rușinea mea anii au trecut și nu m-am ținut încă de promisiune.

Acum câteva zile mi-a spus Sonia: Mami, daca tot nu mergi cu noi la bibliotecă cred că am crescut suficient de mari cât să putem merge singure.

Bine, Iulia, cealaltă fetiță a mea, i-a răspuns surorii ei i-a răspuns în locul meu : Du-te!

Așadar, fiecare copil are ritmul lui de a se apropia de cărți și dacă le are în jur e imposibil ca la un moment dat să nu aibă curiozitatea de a le răsfoi. Știu un om, poate cel mai inteligent și bine pregătit om pe care-l cunosc, care nu a citit nicio carte cap-coadă până aproape de terminarea liceului. Să vă spun cât de mult a citit de atunci? Bine, el e excepția care confirmă regula, părerea mea e că dragostea copiilor față de lectură trebuie să înceapă din clasele primare.