In alimentatia copiilor nostri de orice virsta, mici sau mari, folosim evident indulcitori. Imi aduc aminte de nepoata mea care pina la 4 ani nu voia sa manince supa, pina maica sa a gasit solutia salvatoare-punea zahar in supa si de atunci copila minca precum apucata.
Ceaiul, laptele sau unele sucuri sint de asemenea refuzate de unii copii daca nu sint destul de dulci, in functie de gustul acestora. Si eu ii fentam asa.
Dar cit de hranitor/bun este zaharul?
Cu totii stim ca in afara de gust, zaharul nu e chiar cea mai fericita alegere nu numai pentru dinti dar si pentru input-ul de energie ce apoi se transforma in grasime, sau afecteaza organele interne.
Eu in casa nu am avut zahar foarte mult timp, inlocuindu-l cu succes cu mult mai sanatoasa miere-si prefer mierea de rapita zaharisita
.
Uneori, cind nu gaseam miere la producatoarea mea preferata ce eram sigura ca nu strica mierea amestecind-o cu nu stiu ce sau nu foloseste zahar liofilizat pe care sa-l vinda drept miere, uneori zic foloseam zaharul din trestie de zahar sau zaharul brun nerafinat.
Voi ce parere aveti, cu ce indulciti meele copiilor vostri?

Eu îi îndulcesc ceaiul fetei mele cu zahăr, de care se numereşte să am în casă. Nu mult, o linguriţă rasă la 200 ml, aşa cum am citit în Mama şi Copilul a lui Căpraru. Îmi permit să-i pun zahăr în ceai, pentru că fetiţei mele nu-i plac deloc dulciurile: ciocolata, prăjiturile, iaurturile cu fructe şi nici măcar grişul sau orezul în lapte. Rar mănâncă şi ea o ciocolăţică, aşa că îi şi dau oricât ceai îmi cere. Sunt destule mămici care cică evită ceaiul îndulcit, dar le dau copiilor zahăr sub formă de ciocolată, iaurturi sau alte cele. Eu zic că-i cam aceeaşi mâncare de peşte.